Iubirea

IMG_0023

Iubirea lui măruntă
Cu care voi trăi,
Cu ea voi fi căruntă
Că oi îmbătrâni.

Iubirea lui frumoasă
Aici trăind mereu,
Ca soarele sticloasă,
Purtată-n pieptul meu.

Iubirea lui plăcută
Ca macul înroșit,
Îndată prefăcută
În soare, s-a ivit.

Iubirea lui tăcută
De teamă c-oi muri,
Ori poama-i nefăcută
Și m-oi îndrăgosti…

Advertisements

Rugăminte

Cere-mi mereu un poem
O vară protectoare,
Să cădem într-un tandem
Cu mări, păsări și soare.
Cere-mi mai des să îți scriu
Poeme de noapte, zi,
Apuse într-un târziu
De mine a-ți aminti.
Cere-mi mereu un poem
În mare să ne oprim,
Valuri sărate să bem
Cuvinte să-mpărtășim.

Inimă…

Inimă…

Leagă-te cu frânghii la apus de soare,

Închide ochii și oprește-te în loc,

Varsă iubirea ta, iubirea ta cea mare,

Fă să crească-o iarbă cu puțin noroc,

Hrănindu-se din el cu ceva culoare;

Iarbă mai înaltă, iarbă cu boboc,

Florile să muște ca dintr-o scrisoare

O scrisoare veche, pusă la breloc.

Inimă…

Leagă-te cu rouă, adu niște ploaie

Soare luminează pe-un fund de ocean,

Cerul ăsta fraged repede se-ndoaie,

Apa se înalță-n mai puțin de-un an.