Plouă mereu, plouă mărunt, plouă des

Plouă mereu, plouă mărunt, plouă des,

Creşte şi descreşte seva ca un lift în mişcare,

Pleoapele mele, ca o barcă răsturnată în oglindă,

Capul meu, două sfere cu apă, se cobâlţâie,

Şi înoată sâmburi de harbuz.

Faţa mea, îmbrobodită cu senzaţia de ardei iute

Gura mea, deschizându-se ca o fereastră de vară;

Plouă mereu, plouă mărunt, plouă des,

Pe o ţesătură de carne palidă,

Luna apare în pupile ca o scenă de magie,

Venele roşii pe alb, sunt maci de câmp

Maci cu ritm, sfâşiaţi, tocaţi, mestecaţi,

Scuipaţi ca pe un gust amar

În mijlocului drumului de ţară.

O pasăre, un elefant, un greiere,

În încăierare, în iarba răcoroasă, uscată

Plouă mereu, plouă mărunt, plouă des,

Transpiră iarbă în ceruri.

Ploaia mea, a ta, a noastră,

Scursă în paharul din colţul camerei fără colţ;

Pahar cu picior, cu sticlă prăfuită.

Plouă mereu, plouă mărunt, plouă des,

Ca într-o casă cu decupaje sferice în acoperiş,

Slăbind încheieturile mele, ale casei.

Plouă mereu, plouă mărunt, plouă des,

Ca într-o încăierare de animale sălbatice,

Uşa plină de apă, balamale putrede

Balamalele inimii mele în curent primăvăratec.

Plouă mereu, plouă mărunt, plouă des,

Noaptea se şterge la gură cu ploaia,

Ploaia mea, a ta, a noastră.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s