Și cel de porumb uscat. Și cum „se curățau” de cojițele alea… Bunicul meu m-a învățat să fac fântâni. făceam fântâni și pentru bobocii de rață „ să bea ei apă când au nevoie”. Copiii din ziua de azi nici măcar nu știu cum crește porumbul, dar să se mai joace cu el..
Mai sunt variante, nu numai cu porumbul…ci si cu animalele: vaci…multi copii de la oras nu au vazut vaci, iar daca le vad se uita de parca n-ar fi existat vreodata asa ceva..O.Z.N…
Eu chiar am crescut la tara, este minunat..acum din pacate stau la bloc (am venit sa studiez)…insa imi amintesc fel de fel de peripetii. Poate reusesc sa le scriu pe site.
Știu, fratele meu le-a dus tot felul de chestii de la țară, să vadă cum cresc. Eu sunt din București (deși am făcut facultatea la Iași și acum stau la Tulcea :)) ), dar toate vacanțele mi le-am petrecut la bunici la țară. Îmi e atât de dor de zilele alea…
Să scrii despre toate, că am să citesc cu drag, amintindu-mi despre peripețiile mele. O zi frumoasă!
Oau, as vrea sa stiu mai multe suna bine :))…eu lafel stau in Iasi dar am crescut la tara insa am rude la Bucuresti :)) dar nu tin legatura deocamdata…
La mine e destul de simplu. După liceu am plecat la Iași să fac facultatea de istorie – specializare arheologie. În vara anului 2012 am cunoscut pe un șantier arheologic persoana care acum îmi e alături și căreia îi sunt alături. Am terminat 3 ani de licență și m-am mutat la Tulcea. Acum fac masterul, tot arheologie, tot la Iași, dar vin doar la cursuri și seminarii :D.
Și eu făceam fântâni, când eram mică…ce dor îmi e…
Era deosebit…mirosul de soareci…
Și cel de porumb uscat. Și cum „se curățau” de cojițele alea… Bunicul meu m-a învățat să fac fântâni. făceam fântâni și pentru bobocii de rață „ să bea ei apă când au nevoie”. Copiii din ziua de azi nici măcar nu știu cum crește porumbul, dar să se mai joace cu el..
Mai sunt variante, nu numai cu porumbul…ci si cu animalele: vaci…multi copii de la oras nu au vazut vaci, iar daca le vad se uita de parca n-ar fi existat vreodata asa ceva..O.Z.N…
Eu chiar am crescut la tara, este minunat..acum din pacate stau la bloc (am venit sa studiez)…insa imi amintesc fel de fel de peripetii. Poate reusesc sa le scriu pe site.
Știu, fratele meu le-a dus tot felul de chestii de la țară, să vadă cum cresc. Eu sunt din București (deși am făcut facultatea la Iași și acum stau la Tulcea :)) ), dar toate vacanțele mi le-am petrecut la bunici la țară. Îmi e atât de dor de zilele alea…
Să scrii despre toate, că am să citesc cu drag, amintindu-mi despre peripețiile mele. O zi frumoasă!
Oau, as vrea sa stiu mai multe suna bine :))…eu lafel stau in Iasi dar am crescut la tara insa am rude la Bucuresti :)) dar nu tin legatura deocamdata…
La mine e destul de simplu. După liceu am plecat la Iași să fac facultatea de istorie – specializare arheologie. În vara anului 2012 am cunoscut pe un șantier arheologic persoana care acum îmi e alături și căreia îi sunt alături. Am terminat 3 ani de licență și m-am mutat la Tulcea. Acum fac masterul, tot arheologie, tot la Iași, dar vin doar la cursuri și seminarii :D.
Super! Povestea ta suna ca si cum ai urca si cobora un munte in aceeasi zi. Eu termin anul viitor licenta 🙂 la Arte, grafica.
Foarte frumos! 😀 Succes în continuare, cu facultatea! Cred că mi-ar fi plăcut și mie să fac ceva la Arte.
Multumesc din suflet! retine: niciodata nu e tarziu sunt cursuri de cateva luni in domeniu Arta. 🙂 spor!