Pe sfarsite

Te-am intrebat pe tine, soare
De ce imi arati spatele
Cand peste tot este intuneric?
Cand siruri din parul tau
Mor in mare, cand alerg sa le prind
De ce ai inchis ochii?
Cand suflu spre obraz, te inrosesti
Cand te-am mangaiat pe crestet
Te-ai smuls din maini
Ai aruncat cu sageti si m-am oprit
Cand toata lumea tace
De ce nu imi vorbesti?
Doar cuvintele ma alina
Imi alina inima, prapastie pierduta
Litere luminate pe munti
Oferite cu emotie, dar e trecut
Si trecutul m-a imbatranit
Aprinde lampa inimii
Priveste doi ochi
Dar nu pleca, lasa-mi la picioare
Macar doua cuvinte
Voi sfarsi inganandu-le
Intoarce-ti fata catre ei
Ei au nevoie de tine
Mi-ai uitat florile
Mi le-ai aruncat de la inaltime cu manusi.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s